CURS DE BUNE PRACTICI ÎN DIDACTICA ONLINE

Scopul acestei lucrări este acela de a încorpora noţiuni interdisciplinare într-un sistem de bune practici pentru predarea online. Intenția proiectului este de a aduce împreună, prin intermediul unei platforme digitale ca Zoom, Google Meet sau GoToWebinar, între 5 şi 10 participanţi implicaţi în profesia didactică de nivel preuniversitar. Numărul relativ redus de participanţi are ca principal avantaj faptul că fiecare dintre cei prezenţi va avea timpul necesar să-şi prezinte opiniile (sau eventuale neclarităţi) legate de topic sau aspecte ale prezentării în cadrul unei sesiuni de discuţii şi feedback, parte a webinarului.

Formatul de tip „masă rotundă” al discuţiilor precum şi comunicarea nemijlocită a experienţelor personale legate de activitatea didactică online va facilita în final fiecărui participant să extragă şi să împărtăşeasca celorlalţi propria evaluare dar şi autoevaluare personală legată de aplicabilitatea concretă iar nu abstractă a diverselor propuneri de bună practică prezentate în cadrul acestui webinar. Scopul este unul dual, vizând îmbunătăţirea activităţii didactice online a participanţilor dar mai ales crearea unui sentiment de comunitate în cadrul cursului, încurajând interacțiunea și comunicarea ulterioară între participanţi. Durata estimativă a acestui curs este de două ore. La finalul întâlnirii online fiecare participant va fi rugat să completeze un chestionar online de evaluare a cursului.

  RESURSE MATERIALE NECESARE

Diapozitivele pot fi un instrument destul de util cu condiţia să nu se abuzeze de el, pentru prezentarea informațiilor și a mijloacelor vizuale în cadrul unui webinar. Folosirea unor programe (atât în online precum şi offline) precum PowerPoint sau Google Slides pentru a crea diapozitive cu text, imagini și alte elemente. Prezentarea de imagini relevante, diagrame și grafice sunt de un real folos în ilustrarea unui punct de vedere iar prezentarea va fi mai atractivă.

Videoclipurile pot fi o modalitate puternică de a transmite informații și de a capta atenția audienței. Putem utiliza o platformă  video, precum YouTube sau Vimeo, pentru a partaja videoclipuri. Este unul dintre cele mai bune moduri de a ilustra unui auditoriu cum să facă ceva sau de „a da viaţă”  unui concept. În combinaţie cu instrumentele de partajare a ecranului sau de videoconferință, este o unealtă deosebit de eficientă pentru a prezenta o demonstrație în direct în timpul webinarului.

Documentele pot fi o modalitate utilă de a oferi informații sau resurse colegilor participanţi la acest curs. Handout-uri pot fi create într-un program precum Microsoft Word sau Google Docs și partajate cu ceilalţi prin intermediul platformei webinarului sau prin e-mail.

Elementele interactive, cum ar fi sondajele sau chestionarele, pot fi o modalitate excelentă de a implica audiența și de a încuraja participarea. Multe platforme de webinar oferă instrumente pentru crearea și partajarea elementelor interactive.

   SUBIECTE ABORDATE

Chestionar

Cu puţin înainte sau, dacă nu este posibil, imediat după începutul webinarului, participanţii vor fi rugaţi să răspundă la un scurt chestionar urmând ca atunci cand va veni momentul răspunsurile lor sa fie comparate, într-o dicuţie informală, cu rezultatele centralizate de schooleducationgateway.eu la nivel european. Această adăugire la prezentul material face parte din TEMA 2.

 A. Prezentare generala a noţiunii de software educaţional şi a tipurilor de soft. Aceste programe pot fi utilizate într-o varietate de medii, inclusiv în școli, la domiciliu și în alte instituții de învățământ. Software-ul educațional poate acoperi o gamă largă de domenii, de la cursuri lingvistice la activităţi artistice, matematică, științe, studii sociale și multe altele. Unele exemple de software educațional includ jocuri educaționale, medii de învățare virtuale și platforme interactive de învățare. Există mai multe tipuri diferite de software educațional, printre care:

Software tutorial, care oferă instrucțiuni pas cu pas pe un anumit subiect sau abilitate.

Jocuri educaționale, care utilizează învățarea bazată pe jocuri pentru a-i ajuta pe elevi să învețe într-un mod distractiv și captivant.

Mediile virtuale de învățare, care oferă un spațiu digital pentru ca elevii să învețe și să interacționeze între ei și cu profesorii lor.

Platforme interactive de învățare, care utilizează o varietate de instrumente multimedia, cum ar fi videoclipuri, simulări și realitate virtuală, pentru a-i ajuta pe elevi să învețe.

Software de învățare adaptivă, care utilizează algoritmi pentru a personaliza experiența de învățare pentru fiecare elev în funcție de nevoile și abilitățile individuale ale acestuia.

Sisteme de gestionare a învățării, care ajută profesorii să gestioneze și să urmărească progresul elevilor, să atribuie și să noteze sarcinile și să comunice cu elevii și părinții.

Software-ul de învățare a limbilor străine, care utilizează o varietate de tehnici, cum ar fi cardurile flash, repetiția și exercițiile interactive, pentru a-i ajuta pe elevi să învețe o nouă limbă.

Software de pregătire pentru teste, care îi ajută pe elevi să se pregătească pentru testele standardizate.

 Interacţiune: chestionarea participanţilor despre felurile de soft folosite in procesul educaţional şi propriile experienţe avute în legatură cu utilizarea acestora.

 B. Prezentarea contextului naţional şi european aşa cum este redat în STRATEGIA PRIVIND DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI DIN ROMÂNIA, document elaborat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării:

   Începând cu luna martie 2020, criza COVID-19 a determinat instituțiile de educație și formare din Europa să își închidă ușile și să treacă rapid la predarea la distanță / online. În câteva săptămâni, peisajul educațional din Europa și din întreaga lume s-a schimbat fundamental. Profesorii, elevii și familiile lor s-au adaptat rapid și au continuat să învețe, dând dovadă de hotărâre și perseverență. Pandemia COVID-19 a determinat conștientizarea lacunelor și deficiențelor semnificative în ceea ce privește abilitățile digitale, conectivitatea și utilizarea tehnologiilor în educație. În plus, conform celui mai recent Index al economiei și societății digitale, 42% dintre europeni nu au abilități digitale de bază, iar piața muncii europene se confruntă cu un deficit semnificativ de experți în domeniul digital. Mai mult, criza COVID-19 a atras atenția atât asupra oportunităților și riscurilor vieții online, cât și a necesității unui mediu digital mai bun și mai sigur pentru toți, mai ales pentru tinerii sub 18 ani.[1]

Ca urmare a acestei strategii au luat naştere portalurile educred.ro cu resurse digitale pentru învăţamântul primar şi gimnazial inclusiv tutoriale și alte materiale de învățare destinate formării și susținerii cadrelor didactice şi digitaledu.ro, platformă digitală cu aplicații și resurse educaționale deschise care conţine materiale pentru sistemul de educație de nivel primar, gimnazial și liceal.

Pe de altă parte, conform unei evaluări critice dar extrem de lucidă intitulată „Cum a mers învățământul online în România, în timpul pandemiei. Probleme si soluții”, articol publicat pe contributors.ro la data de 02.09.2020, Manuela Petrescu, cadru didactic al Universităţii Babeș-Bolyai – Facultatea de Matematică și Informatică, identifică principalele lacune şi slăbiciuni ale sistemului de învăţământ de stat în perioada pandemiei. Conform autorului acestui studiu, printre problemele majore care ţin de activitatea online s-au regăsit lipsa de competenţe digitale a multor profesori, infrastructura (lipsa mijloacelor tehnice) şi conectivitatea deficitară, mai ales în mediul rural. Rezultatul a fost „scăderea interacțiunii umane dintre profesor și elev, precum și dintre elevi”.

  La nivel european, conform unui sondaj de opinie privind învățarea online și la distanță, publicat pe data de 08.06.2020 de School Education Gateway pe propria platformă online schooleducationgateway.eu, răspunsurile celor 4859 de respondenţi[2] (dintre care 86% au fost profesori și directori) la întrebarea „Raportându-vă la școala dumneavoastră sau la o școală pe care o cunoașteți, care enunț descrie cel mai bine experiența profesorilor în domeniul predării online?”, au arătat după cum urmează:

1. [1] Deși în sondaj sunt reprezentate peste 40 de țări, cei mai mulți respondenți declară că provin din Franța (36% din total), Bulgaria (19%) și Portugalia (14%)
2. [2] Documentul s-a aflat în consultare publică în perioada 18 decembrie 2020 – 15 februarie 2021[1] Deși în sondaj sunt reprezentate peste 40 de țări, cei mai mulți respondenți declară că provin din Franța (36% din total), Bulgaria (19%) și Portugalia (14%)

Nu mai puţin interesante au fost răspunsurile participantilor la a doua întrebare a acestui sondaj: „În calitate de profesor sau din cele auzite la alți profesori, ce anume v-a surprins plăcut în legătură cu învățarea online/la distanță?”

Majoritatea respondentilor au apreciat libertatea de a experimenta în activitatea de predare şi flexibilitatea cu procente semnificative de 38.5% respectiv 33.5% în timp ce doar un mic procent de 10.1% au apreciat uşurinţa în utilizare.

  Interacţiune: Ce credeţi că a lipsit procentului de 98.9% de respondenţi care nu au apreciat uşurinţa în utilizare? Să fi fost de vină software-ul folosit?

C.Prezentarea ghidului metodic de recomandări și soluții de integrare a tehnologiei informației și a comunicațiilor în educaţie – LECŢIA DE ACASĂ, ghid realizat de către un colectiv de specialişti din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației – Universitatea București. Lucrarea conţine sugestii şi recomandări deosebit de utile pentru cadrele didactice privind utilizarea și integrarea TIC în educație atât pentru cursurile online cât şi pentru cele faţă în faţă. Ghidul este alcătuit din trei capitole care, nefăcând abstracţie de partea tehnică, prezintă exemple de bune practici în didactica online. Vom încerca să le prezentăm pe cele mai importante păstrând structura ghidului acolo unde este posibil:

     INSTRUMENTE PENTRU ADMINISTRAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL

Clasa virtuală: Organizarea cu obiective clare și un flux logic de activități şi stabilirea de orientări și așteptări clare privind participarea și comportamentul. Încurajarea participării active și implicarea tuturor elevilor prin utilizarea unor instrumente precum sondaje, chestionare, săli de discuții și editarea documentelor în colaborare. Necesitatea prezenţei unui catalog virtual.

Platforme educaționale: Folosirea unei platforme educaţionale de comunicare sincronă şi asincronă (precum Google Classroom care ofera suport G Suite) care să permită folosirea de ajutoare vizuale cum ar fi imagini, videoclipuri și diagrame, pentru a îmbunătăți experiența de învățare. Monitorizarea în mod regulat a progresului și participării elevilor și oferirea de feedback. Încurajrea elevilor de a-şi împărtăși gândurile și ideile într-un mediu sigur și confortabil.

Videoconferința – modalitate de comunicare sincronă: Pregătirea unei rutine, a unui set de recomandări tehnice şi a unei agende a întâlirii. Utilitatea unei liste cu numele elevilor și numărul intervențiilor într-o videoconferință.

        RESURSE EDUCAȚIONALE PENTRU DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Fie că decidem utilizarea unor resurse educaţionale deschise (RED) sau optăm pentru crearea unora noi, ar fi bine sa avem în vedere următoarele aspecte: Evaluarea calităţii și credibilităţii resurselor digitale înainte de a le utiliza pentru a stabili în ce măsura corespund nevoilor lecţiei dar şi abilitătilor digitale ale elevilor. Înțelegerea clară a scopurilor și obiectivelor resurselor digitale pe care intenționăm a le utiliza; dacă este posibil, profesorii sunt încurajaţi să creeze propriile versiuni. Este necesar să fim atenţi la legile privind drepturile de autor și să ne asigurăm că avem permisiunile corespunzătoare pentru a utiliza resursele digitale.

Google Suite for Education: Recomandarea de a fi selectivi, atât în  în ceea ce privește calitatea cât şi cantitatea de resurse digitale pe care le utilizăm într-o lecție pentru a evita supraîncărcarea cu informații sau apariţia dezinteresului elevilor. Lecţia trebuie să corespundă atât nivelului de vârstă al elevilor sau al clasei cât şi cu programa şcolară(!).

         LECȚIA DE ACASĂ

Pentru proiectarea unei lecții online sunt recomandate trei abordări: utilizarea manualelor digitale, flexibilizarea tematicii şi metoda „clasa inversată”. Este recomandată comunicarea asertivă şi asigurarea interactivităţii lecţiilor în online deoarece în lipsa contactului vizual şi a observării comportamentului nonverbal al elevilor este singura modalitate de a capta atenţia elevilor.

Interacţiune: Chestionarea participanţilor la webinar cu privire la folosirea bunelor practici în propriile activităţi de predare. Descrierea de către participanti a experienţelor pozitive şi negative avute ca urmare a aplicării, sau nu, a bunelor practici. Dacă au aflat lucruri noi, ce anume ar schimba în propria activitate de predare online?

În finalul webinarului participanţii vor fi rugati să completeze un formular online de evaluare a evenimentului prin intermediul platformei Jotform.com sau o alta asemănătoare. (https://www.jotform.com/build/230177381913355)

BIBLIOGRAFIE ELECTRONICĂ

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII, Strategia de Digitalizare a Educaţiei din România https://www.edu.ro/strategia-de-digitalizare-educa%C8%9Biei-din-rom%C3%A2nia-2021-2027-smart-edu-lansat%C4%83-%C3%AEn-consultare-public%C4%83

Petrescu, Manuela,Cum a mers învățământul online în România, în timpul pandemiei. Probleme si soluții 02.09.2020 https://www.contributors.ro/cum-a-mers-invatamantul-online-in-romania-in-timpul-pandemiei-probleme-si-solutii/

School Education Gateway, Sondaj privind învățarea online și la distanță – Rezultate, 08.06.2020, https://www.schooleducationgateway.eu/ro/pub/viewpoints/surveys/survey-on-online-teaching.htm

Facultatea de Psihologie și Științele Educației – Universitatea București, CREDIS, LECŢIA DE ACASĂ https://credis.unibuc.ro/lectia-de-acasa-ghid-pentru-profesori-si-pentru-parinti/